Criza eco-friendly
Ce n-au reușit organizațiile de mediu, guvernele lumii și Al Gore la un loc a reușit un an de criză mondială: consumul și producția de energie au scăzut pentru prima dată în decenii.
Record istoric
În septembrie 2009, Škoda a vândut cele mai multe automobile din istoria mărcii – 69.023, creştere de 17% faţă de septembrie 2008.
Deșeuri digitalizate
Cine spune că trebuie să fii membru de ONG verde ori să ai becuri cu senzori de mişcare pentru a fi eco-friendly? Singurul must-have pentru un mediu cura t este bunul-simţ, asezonat cu iniţiativă şi
entuziasm. Adaugă în ecuaţie nişte gadgeturi şi un soft bazat pe Google Earth şi obţii unul dintre cele mai mai eficiente proiecte eco din ultima vreme.
Au demonstrat-o cei din Estonia. Ei au spus „Let’s do it“ şi chiar au făcut-o: au adunat într-o singură zi tot gunoiul care le decora ţara. Au mobilizat oamenii, de la preşedinte şi parlamentari până la artişti, au făcut
o hartă online a mormanelor de gunoi pe care oricine o putea urmări şi îmbunătăţi şi s-au pus pe treabă. Pe 3 mai 2008 au ieşit la curăţenie 50.000 de oameni şi, în 5 ore, au adunat 10.000 de tone de deşeuri.
Ei au reuşit. Vrem şi noi! Proiectul „Let’s do it, România“ este în fază in ci pientă, dar s-a dat undă verde la înscrieri. Lista cu ONG-uri, autorităţi na ţio nale şi canale media care se implică e în creştere şi, cu bunăvoinţă,
prin mai 2010, varianta optimistă, ori septembie 2010, pentru pesimiști, vom ecologiza România.
Motor! Acțiune!
După două decenii de mers greoi, cinematografia românească e în plină efervescență, nu doar calitativ, ci și cantitativ, apropiindu-se astfel de ritmul dinainte de revoluție.
Filmele româneşti prezentate astă-vară la Cannes au făcut presa internațională să se piardă în efuziuni: cinematografia românească era descoperirea de aur şi devenea imposibil de
ignorat în peisajul pestriț al celei mai tinere dintre arte.
După „Amintiri din Epoca de Aur“ şi „Polițist, adjectiv“, cel mai recent succes românesc la un festival internațional este „Călătoria lui Gruber“, film care i-a adus lui Radu Gabrea
premiul pentru cel mai bun regizor la festivalul „Levante“ de la Bari. Cristian Mungiu a fost numit de curând ambasador al European Film Awards, pelicula „Francesca“ a lui Bobby
Păunescu a declanşat un scandal mediatic soldat cu un proces în Italia, iar „Katalin Varga“, coproducția româno-britanică semnată de Peter Strickland şi produsă de Libra Films
(Tudor şi Oana Giurgiu), a fost foarte bine primit de critică şi promite să fie un succes de box-office în Anglia.
Semne bune anul are, s-ar zice. Cu siguranță, 2009 a fost un an foarte bun pentru cinematografia românească şi nu numai din punctul de vedere al succesului la critică, ci şi
al gradului de vizibilitate din ce în ce mai mare. Producția de film autohton a atins un nivel record pentru ultimii douăzeci de ani. În momentul de față sunt în derulare nu mai
puțin de optzeci şi opt de proiecte, dintre care şaizeci şi şase sunt lungmetraje. Astfel, ținta de douăzeci de lansări anuale nu mai pare deloc greu de atins, iar posibilitatea
ca în curând să existe o industrie cinematografică românească, în adevăratul sens al cuvântului, devine tangibilă. Sigur, nu toate aceste producții vor fi capodopere, nu toate
vor smulge lacrimi criticilor şi nici nu vor umple săli de cinema. Dar volumul tot mai mare şi diversificarea genurilor sunt semne de normalizare. Iar 2010 se anunță cel puțin la
fel de interesant. Nu putem spera decât ca efectele crizei economice să nu încetinească procesul.
Agenția Internațională pentru Energie a publicat raportul energetic pentru 2009, în ajunul summitului ONU pentru schimbări climatice de la Copenhaga. Studiul AIE ar fi putut să înceapă cu formula „Avem o veste
bună și una proastă“. Vestea bună este că în 2009 consumul energetic mondial a scăzut, antrenând și prima scădere a producției energetice din ultimii șaizeci de ani, scădere de aproximativ 3,5%. Implicit, emisiile
de CO2 au scăzut la un nivel record pentru ultimii patruzeci de ani. Vestea proastă este că principala explicație a fenomenului ține de criza economică și că tendința aceasta riscă să dispară în momentul în care
economia globală se va relansa. Pentru a evita scenariul acesta, AIE propune un altul: „Scenariul 450“. Acesta fixează un scop foarte ambițios, anume limitarea concentrației de gaze cu efect de seră din atmosferă la
450 de părți la milion până în 2030. Strategia propusă de AIE mizează în primul rând pe creșterea eficienței energetice, care ar trebui să genereze jumătate din efectele pozitive. Apoi, rolul cel mai important revine
tehnologiilor energetice cu emisii scăzute de CO2: în 2030, 60% din totalul energiei produse ar trebui să fie energie din surse regenerabile (37%), energie nucleară (18%) și energie din combustibili fosili produsă în
centrale dotate cu instalații de captare a dioxidului de carbon (5%). În plus, conform Scenariului 450, piața auto va arăta complet diferit peste douăzeci de ani: vehiculele electrice și hibridele ar trebui să reprezinte
60% din totalul vânzărilor, față de 1% cât reprezintă acum. Acestea nu sunt previziuni, ci măsuri propuse pentru evitarea dezastrului. Fiecare dintre noi poate contribui la creșterea eficienței energetice. Trebuie doar
să fim receptivi la inovație și să ne ajustăm obiceiurile de consum.
Philips LED Lightbulb
Becurile cu tehnologie LED nu sunt o noutate absolută, dar Philips a dezvoltat unul care emite la fel de multă lumină ca un bec de 60 wați, foloseşte doar 10 wați şi are o durată de viață
de 25 de ori mai mare decât un bec cu incandescență.
EnergyHub Dashboard
Este un device deştept care comunică wireless cu centrala termică şi aparatura electrocasnică şi îți spune câtă electricitate sau gaz consumă fiecare şi cât te costă asta, îți reglează
temperatura din casă şi porneşte sau opreşte diferitele aparate. Va fi pus în vânzare la începutul lui 2010.
Powerhouse Solar Shingles
Există o alternativă şi mai bună la panourile solare: țiglele solare de la Dow Chemical Co., care pot fi montate direct în acoperiş, între țigle normale. Acestea folosesc filme subțiri de celule de
cupru-indiu-galiu, vor costa cu 10-15% mai puțin decât panourile şi se montează mai repede şi mai uşor.
Meditaţie la ecologie
La invitaţia lui Reinhard Jung, oficiali ai Škoda şi ai UE au dezbătut sustenabilitatea industriei auto în relație cu ecologia.
Campania de promovare a proiectului „Let’s do it“ a fost cea mai mare din istoria mass-mediei estone.
To view a Ceros magazine you need to have JavaScript enabled in your browser and have the flash player 8 or higher installed. To install the latest flash player, click the icon above, install the flash plugin and then click here to refresh this page.